Lumea de afara

Mi-am propus să nu judec pe nimeni atunci când mi-am făcut blog. Să înţeleg că lumea e diversă, că opiniile sunt multe şi variate şi că trebuie să îi respect chiar şi pe cei cu care nu sunt de acord. Că, la urma urmei, fiecare îşi alege de aici felia de viaţă care i se potriveşte. Dar, amărâtul ăsta de portal este o fărâmă de viaţă care nu mă scuteşte de cea reală, de cea de afară. Iar cea de afară navăleşte - fără mandat de la judecător - peste noi şi familiile noastre, ne ia bunurile, ne goleşte buzunarele, ne violează iubitele sau copiii (apropo, se legalizează incestul, prin acelaşi mirific Cod Penal).
"Din viaţă nu scapă nimeni" suna titlul unui film englez de acum câţiva ani. Dacă eu cred că, întrebându-mă la 38 de ani dacă există iubire sinceră sau "de ce mint guvernanţii" ori etalându-mi fel de fel de gânduri scap de infernul de afară, mă înşel amarnic. Iar lumea de afară este făcută de băieţi răi, care prind curaj din cauza laşităţii oamenilor buni.
Lumea de afară devine tot mai rea. Ne alungă prin străinătăţuri nu atât pentru un pumn de mărunţis, cât pentru a fi trataţi ca fiinţe umane, nu vite de povară pentru Hrebenciuc şi familia Băsescu. Lumea de afară e aşa cum îi permitem noi să fie.