miercuri, 27 iulie 2011

Iubirea şi sentimentele dispar

Ne îndreptăm încet şi sigur spre o distrugere completă a umanităţii. Ce ştiam odată despre lumea asta, va fi doar amintire. Copiii noştri vor trăi într-o societate bolnavă care a început deja să-şi arate colţii. Unii se îmbogăţesc peste măsura pe spinarea celor săraci. Vor apare lupte pe străzi şi anarhie generate de sărăcia care se prefigurează în întreaga lume. Criza alimentelor va fi punctul de plecare al căderii civilizaţiei noastre. O civilizaţie nu se sfârşeşte de pe o zi pe alta, dar cum toate lucrurile au un început acesta va fi semnalul de pornire. Iubirea şi sentimentele dintre oameni nu mai sunt cum ştiam noi odată. Ne schimbăm mereu partenerul, uităm să iubim cu adevărat omul de lângă noi şi mereu căutăm altceva decât avem. Fericirea omului stă în fericirea sufletului, a continuităţii pe plan afectiv. Părinţii noştri ştiau să trăiască o viaţă fără să se despartă, deşi nici atunci viaţa nu era roz. Internetul este o armă care distruge casnicii, strică prietenii vechi, dar şi leagă unele noi, neputând ştii niciodată cât va dura o legătură dintre un bărbat şi o femeie cunoscuţi pe reţea.
Auzeam nişte grozăvii înspăimântătoare care îmi întareşte sentimentul că lumea asta este pe ducă...se spunea că nişte părinţi într-o ţară mai săracă, schimbau sexul copiilor lor, în speţă din fetiţe le făceau baieţi, vezi doamne pentru ca să nu-şi mai bată capul cu măritişul. Omenirea a înnebunit, asta e sigur. Mai auzeam zilele trecute în SUA, s-au oficializat legăturile dintre homosexuali şi lesbiene. Lumea asta aşa cum ne-a dat-o D-zeu era bună şi normală. Treptat, toate valorile spirituale şi crezul că trăim în normalitate se risipesc ca un fum. E o lume anormală, plină de răutate şi violenţă în toate stadiile posibile. Omenirea într-un final se va autodistruge, iar ăsta este un lucru sigur. Când creezi arme care pot distruge o întreagă planetă, iar asta depinde doar de un computer şi nişte butoane, nimic nu mai este sigur în lumea asta. Îmi pare rău de copiii noştri şi de copiii copiilor noştri, de lumea în care vor trăi. Flagelul drogurilor, al etnobotanicelor ajung să distrugă generaţii întregi. Sinuciderile din deznădejdea şi lipsa de speranţă în ziua de mâine vor prolifera.
De ce distrugem această lume poate unică în tot Universul?

P.S.
Viaţa este un lucru atât de fragil ca şi iubirea dintre doi oameni. Lumea se întoarce încet, încet invers şi asta nu va aduce nimic bun. Sunt legi ale naturii care trebuiesc respectate. Orice încălcare a lor, nu face altceva decât ca totul să se întoarcă împotriva noastră.

0 comentarii: