Se mândresc ai noştri guvernanţi că pun la dispoziţia plătitorului de impozite un sistem de învăţământ gratuit...
Mergem în prima zi de şcoală, cu progeniturile de mână, pornind spre clădirea cu pricina...
Din primele 15 minute, scurt şi fără prea mare drept la replică, ni se explică de ce e clasa nevăruită, de ce-s rupte băncile, şi podeaua arată sinistru. Cum că nu-s parale alocate-n acest scop, drept pentru care suntem invitaţi să purcedem noi la remedierea neajunsurilor respective..."Doamnă, dar femei de serviciu nu aveţi?" întreabă un tată mai "tupeist" în momentul în care învăţătoarea făcea deja graficul cu cei ce trebuie să vină, din timpul propriu, să spele pe jos, să cureţe ferestre şi să vopsească uşa. Degeaba au protestat unii. Majoritatea probabil că se vor simţi constrânşi să se conformeze trendului impus de şcoală. Şase sute de mii, din prima, pentru manuale şi caietele auxiliare.Vreun milion uniforma. Plus o listă impresionantă de rechizite.
Ok...., că pentru copiii noştri vrem tot ce-i mai bun şi nu facem rabat de la nimic, pot pricepe....
Eu am însă o problemă cu sistemul. Cu faptul c-au creat un cerc vicios, din care-i aproape imposibil de ieşit...tocmai pentru că are ca motor general "binele elevului". Una e să dăm parale pe cărţi , alta e să plătim treaba nefăcută de femeile de serviciu.
Dacă dascălul vrea parchet, jaluzele verticale sau lambriu...părintele tre să se conformeze ...pentru că nu vrea să facă notă discordantă în turmă. În plus e conştient că indirect va avea de tras ponoase si copilul. Şi uite-aşa se închide cercul. Scoatem paralele..., două milioane din prima zi, înmulţit cu numărul de progenituri din dotare şi exaltăm de fericire c-anceput şcoala.
Sigur, aspectul acesta, material, e vârful icebergului. Fac şi eu haz de nacaz...aşa, ca să nu ridic cortina, şi să privesc în culise. Invăţământul este gratuit.
Despre experienta flmului BBC. Serialul Casualty
Acum 10 ani
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu